Fostul terminal al Aeroportului Internațional Craiova intră într-o nouă etapă. Spațiul care a deservit ani la rând traficul de pasageri devine DOLJ AI HUB, un proiect al Consiliului Județean Dolj care pune inteligența artificială în centrul dezvoltării economice și tehnologice a județului. Hub-ul reunește companii, mediul universitar, administrația publică și tinerii care își construiesc o carieră în domeniul noilor tehnologii, într-un ecosistem gândit să genereze proiecte, investiții și locuri de muncă.

Autoritățile județene spun că inițiativa valorifică una dintre cele mai importante investiții publice realizate în Dolj în ultimii ani. Odată cu mutarea activității în noul terminal al aeroportului, vechea clădire primește o funcțiune complet nouă, orientată spre inovare și digitalizare. Miza este ca DOLJ AI HUB să devină punctul de întâlnire dintre educație, cercetare și mediul de afaceri, iar soluțiile dezvoltate aici să răspundă nevoilor reale ale economiei.

În interviul acordat publicației noastre, președintele Consiliului Județean Dolj, Cosmin Vasile,  explică modul în care va funcționa hub-ul, cine va beneficia de facilitățile sale și care sunt obiectivele proiectului.

Reporter: Cine va putea accesa serviciile și facilitățile oferite de DOLJ AI HUB? Vor fi acestea deschise doar companiilor și specialiștilor din domeniu sau și elevilor, studenților, antreprenorilor aflați la început de drum și instituțiilor publice?

Cosmin Vasile: DOLJ AI HUB este conceput ca o platformă deschisă întregului ecosistem regional, nu ca un spațiu rezervat exclusiv companiilor și specialiștilor din domeniu. Accesul este structurat astfel încât să cuprindă deopotrivă firmele și echipele tehnice, dar și elevii, studenții, antreprenorii aflați la început de drum și instituțiile publice. Accesul larg reprezintă unul dintre principiile pe care este construit proiectul. În aceeași logică este gândită și organizarea hub-ului, astfel încât acesta să răspundă unor categorii diferite de utilizatori.

Reporter: Ce anume va diferenția DOLJ AI HUB de alte centre de inovare și tehnologie existente în România?

Cosmin Vasile: Funcționarea se va organiza pe trei niveluri. Va fi o componentă fizică, pentru firmele și echipele care își desfășoară activitatea efectiv în Hub; o componentă pe bază de abonament, pentru utilizare ocazională și o componentă digitală, deschisă întregului ecosistem regional, prin care se asigură accesul la evenimente, programe de formare și parteneri. Această arhitectură garantează că Hub-ul rămâne un instrument public, accesibil unei game largi de beneficiari, nu o infrastructură destinată unui cerc restrâns. Un element definitoriu al proiectului este și locul în care acesta funcționează. Fostul terminal al Aeroportului Internațional Craiova este reconvertit pentru a găzdui activități dedicate tehnologiei și inovării.

Reporter: Cum ați ajuns la concluzia că fostul terminal al Aeroportului Craiova este cea mai potrivită locație pentru acest proiect și ce investiții sunt necesare pentru transformarea spațiului?

Cosmin Vasile: Operațiunile de pe Aeroportul Internațional Craiova au fost preluate în totalitate de nou terminal inaugurat în decembrie 2025. Este cea mai mare infrastructură aeroportuară realizată de un consiliu județean din România, cu o investiție de peste 115 milioane de euro. Vechiul terminal de pasageri a devenit astfel disponibil, iar reconversia lui într-un spațiu de inovare valorifică o infrastructură publică existentă, în loc să o lase neutilizată. Investiția inițială a Consiliului Județean este una deliberat redusă, aproximativ un milion de lei, destinată amenajării spațiului, înființării entității care va opera Hub-ul și documentațiilor tehnice. Această sumă reprezintă condiția de eligibilitate pentru accesarea fondurilor europene, nu costul total al proiectului. Potențialul estimat de atragere este de cinci până la 10 milioane de euro din programe europene de inovare și digitalizare ce sunt deja disponibile sau au perspective de a deveni disponibile în viitorul apropiat. Rezultatele proiectului vor fi urmărite prin indicatori care măsoară atât dezvoltarea economică, cât și impactul asupra pieței muncii și a tinerilor din județ.

Reporter: Ce indicatori veți urmări pentru a evalua succesul proiectului în primii cinci ani de funcționare?

Cosmin Vasile: Evaluarea proiectului se va face pe baza unor indicatori concreți și măsurabili. Printre cei urmăriți sunt numărul de firme care se stabilesc și operează efectiv din Hub și locurile de muncă create, numărul de proiecte care ajung de la stadiul de idee la finanțare europeană atrasă, numărul de tineri care trec prin programele Hub-ului și ponderea celor care rămân să lucreze în județ. Acest set de indicatori reflectă obiectivul de fond al proiectului, respectiv generarea de valoare economică și socială măsurabilă pentru județul Dolj, nu simpla amenajare a unui spațiu. În paralel cu organizarea structurii de funcționare, Consiliul Județean Dolj lucrează la dezvoltarea rețelei de parteneri care vor susține activitatea hub-ului.

Reporter: Există deja companii sau investitori interesați să își desfășoare activitatea în cadrul hub-ului ori discuțiile sunt încă într-o fază preliminară?

Cosmin Vasile: Proiectul se află în etapa de construire a cadrului instituțional și de parteneriat, anterioară anunțării publice a unor angajamente ferme. Consiliul Județean Dolj consideră că un proiect de această anvergură trebuie fundamentat solid înainte de comunicarea unor parteneriate. Premisele sunt favorabile. Județul Dolj are deja peste 1.400 de firme IT active, o masă critică pe care puține județe din afara marilor centre o dețin, alături de o industrie puternică, cu prezența unor jucători precum Ford Otosan, și de o agricultură de scară mare, sectoare în care inteligența artificială aplicată produce rezultate directe. Discuțiile cu potențiali parteneri tehnologici și cu mediul academic sunt în desfășurare, iar parteneriatele vor fi comunicate public în momentul semnării lor. Dincolo de activitatea desfășurată în interiorul hub-ului, autoritățile spun că efectele proiectului vor fi vizibile în întreaga comunitate.

Reporter: Ce beneficii concrete ar putea avea un locuitor obișnuit al județului Dolj ca urmare a dezvoltării acestui hub?

Cosmin Vasile: Beneficiile pentru cetățeni se manifestă pe mai multe direcții, inclusiv pentru cei care nu interacționează direct cu Hub-ul. Absolvenții facultăților tehnice din Craiova vor avea oportunități reale de angajare la nivelul pregătirii lor în județ, ceea ce reduce migrația tinerilor către alte centre. Locuitorii din mediul rural pot beneficia de servicii publice mai eficiente, pe măsură ce administrațiile locale adoptă soluții digitale dezvoltate în Hub. Sectorul agricol poate accesa soluții de monitorizare și optimizare testate în cadrul proiectului. La acestea se adaugă efectul economic indirect. Fiecare loc de muncă bine remunerat creat contribuie la consolidarea economiei locale și a bazei fiscale a județului, din care se finanțează infrastructura, educația și serviciile de sănătate. Un obiectiv important este ca DOLJ AI HUB să rămână un spațiu în care se dezvoltă proiecte și parteneriate, nu doar o clădire în care funcționează birouri.

Reporter: Cum intenționați să împiedicați transformarea proiectului într-un simplu spațiu de birouri și să îl mențineți ca un centru activ de cercetare, inovare și dezvoltare tehnologică?

Cosmin Vasile: Acest risc a fost analizat încă din faza de concepție, iar răspunsul constă în mai multe mecanisme instituționale. Accesul în Hub nu va fi automat. Rezidenții trebuie să prezinte o componentă reală de inteligență artificială sau de inovație, ceea ce asigură selecția unui ecosistem coerent, nu simpla închiriere de spații. Activitatea va fi întreținută permanent prin evenimente, hackathoane, programe de mentorat și provocări lansate de companii și instituții publice. De exemplu, anul trecut a avut loc la Craiova primul hackathon, iar evenimentul revine anul acesta și ne dorim să îl găzduim în spațiul dedicate DOLJ AI HUB. Facem astfel pași concreți către a crea aici un ecosistem atrăgător pentru jucătorii din domeniul inteligenței artficiale. Elementul distinctiv rămâne însă integrarea celor cinci componente ale proiectului: spațiu, tehnologie, talent, aplicații reale și finanțare. Un spațiu de birouri oferă strict infrastructură; un hub oferă acces la infrastructură cloud, mentorat, mediul academic, administrație și fonduri europene. Această diferență structurală este garanția că proiectul rămâne un centru activ de inovare. Păstrarea specialiștilor formați la Craiova reprezintă unul dintre obiectivele asumate prin dezvoltarea DOLJ AI HUB.

Reporter: Vor exista programe prin care tinerii din Dolj să poată lucra la proiecte reale de inteligență artificial fără să fie nevoiți să plece în centre universitare mai mari sau în străinătate?

Cosmin Vasile: Retenția talentului format local reprezintă unul dintre obiectivele centrale ale proiectului. Numeroși absolvenți pregătiți la Craiova au plecat către alte centre universitare sau în străinătate în absența unor proiecte la nivelul calificării lor. DOLJ AI HUB este conceput pentru a corecta această situație, prin programe în care studenții și absolvenții lucrează la proiecte reale de inteligență artificială, în parteneriat cu Universitatea din Craiova, prin stagii, hackathoane, mentorat și conectare directă cu firmele rezidente. Sunt avute în vedere formate inovative de integrare profesională: evaluarea tinerilor prin proiecte concrete, nu neapărat prin curriculum vitae; prezentarea firmelor către tineri, în cadrul unor evenimente dedicate; transformarea unor probleme reale ale companiilor în teme de lucru pentru echipe de studenți. Cursuri de specialitate, în mod normal contra cost, vor fi accesibile gratuit în cadrul Hub-ului, în baza unor programe finanțate din surse proprii sau atrase. Autoritățile consideră că principalele beneficii se vor regăsi în domeniile care susțin economia județului.

Reporter: Ce domenii economice din Dolj considerați că ar putea beneficia cel mai mult de soluțiile dezvoltate în cadrul DOLJ AI HUB?

Cosmn Vasile: Structura economică diversificată a județului Dolj permite aplicarea inteligenței artificiale în sectoare cu rezultate directe. Agricultura ocupă o poziție prioritară, Doljul fiind unul dintre cele mai productive județe agricole din țară, prin aplicații de monitorizare a culturilor, predicție a recoltelor și optimizare a irigațiilor. Industria și sectorul automotive, cu prezența unui jucător de talie europeană precum Ford Otosan, beneficiază de automatizarea inteligentă a proceselor. Logistica este sprijinită de poziția geografică a județului și de infrastructura aeroportuară. La acestea se adaugă un potențial semnificativ în administrația publică, prin analiza automată a sesizărilor și digitalizarea documentelor și în sectorul sănătății. Principiul director al proiectului este aplicarea inteligenței artificiale pe sectoarele care susțin efectiv economia județului, nu cercetarea abstractă, ruptă de realitatea economică locală. Ca orice investiție de amploare, proiectul vine și cu provocări, iar continuitatea reprezintă principalul obiectiv pe termen lung.

Reporter: Care este cel mai mare risc pe care îl identificați în implementarea acestui proiect și cum intenționați să îl gestionați?

Cosmin Vasile: Principalul risc al unui astfel de proiect nu este lansarea, ci continuitatea. Numeroase inițiative de inovare reușesc să atragă finanțare pentru faza inițială, dar își pierd suflul după epuizarea fondurilor europene. Consiliul Județean Dolj este conștient de acest risc și construiește proiectul, încă de la început, cu un model orientat către sustenabilitate, printr-un concept ce presupune diversificarea surselor de venit, parteneriate cu mediul privat și crearea unei structuri de operare gândită să devină autonomă financiar, nu permanent dependentă de subvenții. Obiectivul nu este un proiect care funcționează cât timp există finanțare, ci o instituție regională durabilă. La acesta se adaugă un risc de relevanță: un hub de inovare poate exista fizic, dar poate rămâne deconectat de nevoile reale ale economiei locale. Provocarea autentică este ca soluțiile dezvoltate aici să fie efectiv adoptate de firmele și instituțiile din județ. Consiliul Județean Dolj gestionează acest risc prin orientarea fermă a proiectului către verticalele economice concrete ale Doljului. Vorbim despre agricultură, industrie, logistică, administrație și prin implicarea, încă din faza incipientă, a companiilor și instituțiilor care vor folosi efectiv aceste soluții. Consiliul Județean Dolj își asumă acest proiect cu o evaluare realistă a riscurilor și cu măsuri concrete de prevenire a acestora.